După atâta dedicatie, atâta credință… după atâtea momente înalte, tot ceea ce găsesc acum este un gol? A meritat această călătorie?
Parcă m-am schimbat, am învățat ceva, dar uneori mă întreb: a fost totul doar o iluzie?
Toate promisiunile despre o lume nouă, mai multă Lumină și mai multă conștiință… unde sunt?
Am absorbit atât de mult, dar am digerat prea puțin din esențial.
Și undeva pe drum era un detaliu pe care l-am auzit repetitiv, dar l-am evitat, l-am amânat, m-am prefăcut că nu există. Detaliul acela spunea: „Ești aici pentru a aduce Lumina în lume, pentru a o ancora în corp.”
Dar cum să continui cu aceeași dedicatie, când eu nu mai primesc „desertul”? Când nu mai apar semne, când nu mai vine nicio confirmare, nicio direcție?
Parcă întreg Universul s-a retras și a spus: „De aici, mergi singur.”
Și atunci apar întrebările: De unde încep? Ce mai este de făcut? Mai are sens? Cum să continui sa cred în ceva ce nu se mai simte palpabil?
Știu că treci și tu prin asta.
Și vreau să-ți spun de la început: nu ești singur/ă. Sunt aici cu tine, simt ca tine, merg alături de tine prin acest spațiu necunoscut.
Ai adus Lumina din Conștiință în inimă si acolo ai primit ghidare, ți s-au arătat pașii, ai gustat din acel elixir spiritual care nu poate fi înlocuit.
Dar acum ești într-o altă etapă: aduci Lumina din inimă în corpul fizic. Tot ceea ce era palpabil și clar în etapa anterioară s-a mutat acum în discernământul tău, în instinctul tău. Nu mai vine „din afară”. Acum curge prin tine: prin gândurile, emoțiile, gesturile și acțiunile tale.
Ești în procesul de întrupare a Luminii sufletului tău.
Golul spiritual pe care îl simți este semnul că tu ai urcat cu conștiința la o frecvență nouă, dar corpul fizic a rămas blocat în frecvențele vechi, în traumele neprocesate. Și asta nu este o greșeală, este chiar o etapă esențială. Nu te-ai pierdut pe drum — ai ajuns exact acolo unde sufletul tău avea nevoie să fii si din acest punct începe în mod real întruparea: Sufletul se așază în corpul fizic.
Iar pentru asta e nevoie să nu mai privești corpul ca pe un instrument, ci ca pe un templu în care alegi să locuiești cu noua ta conștiință. Noua ta conștiință este mai aproape de iubire, blândețe, protecție, puritate și emanare divină. Conștiința veche nu era intrupată la această vibrație — era înconjurată de grabă, neliniște, nesiguranță, frică și atașamente.
Pentru ca noua vibrație să pătrundă în corp, ai nevoie să îți ghidezi propriul proces dintr-un spațiu mai apropiat de iubirea divină.
Concret:
Când corpul îți transmite durere, el îți arată exact locul în care nu a fost primită iubire, prezență și blândețe. Dar, de obicei, reacțiile vin din vechea conștiință: „Trebuie să scap de asta.” „Trebuie să înțeleg.” „E ceva în neregulă.” „Trebuie să fug.”
Iar exact asta creează și mai multă durere, pentru ca noua conștiință luminoasă să intre în corp, ea trebuie să poată vedea acel loc întunecat și să îi șoptească: „Uite, te văd. Te aud. Sunt aici.”
Fără să explici, să analizezi sau să schimbi ceva, doar oferind ceea ce nu a fost primit niciodată: prezenta, iubire si blandete.
În acel moment se întâmplă transformarea: Locul care indica durere se deschide singur, devine o poartă prin care Lumina curge din nou - din Conștiință spre Inimă și din Inimă spre corp.
Asta este întruparea si nu se întâmplă în exterior sau „sus”, ea se întâmplă în tine, în corp, în locurile cele mai vechi și mai întunecate, pregătite să te primească.
Am creat cursul „Cei 7 Pași pentru Întruparea Sufletului” pentru a te ghida exact în acest proces: întruparea fiecărei expresii a sufletului tău.
Cursul nu te învață teorie — el te ajută să îți amintești cine ești când sufletul tău se așază complet în corp.
Primul pas inainte de a incepe calatoria, este despre Renaștere – un dar gratuit, menit să-ți deschidă poarta către restul drumului.